IT-Based Educational System SIVECO România Ministry of Education and Research
Sections
Home Home
About SEI About SEI
News and Events News and Events
- News
- Events
- Media Coverage
- Press Releases
- Newsletter
Activities Activities
Projects Projects
Technical Support Technical Support
Discussion Forum Discussion Forum
Resources Resources
Links Links

Search

advanced »

Free download
Internet Explorer 9

Press coverage
Universitatea din Suceava, premiată la Expoziţia „Infoinvent” Chişinău 22 November 2017, 17:27
Universitatea din Suceava, premiată la Expoziţia „Infoinvent” Chişinău
La USV începe concursul OSF Hackathon, ediţia a III-a 22 November 2017, 17:26
La USV începe concursul OSF Hackathon, ediţia a III-a
Zeci de mii de părinţi, elevi şi dascăli au participat la consultarea privind temele pentru acasă organizată de Ministerul Educaţiei 22 November 2017, 17:18
Zeci de mii de părinţi, elevi şi dascăli au participat la consultarea privind temele pentru acasă organizată de Ministerul Educaţiei
Galaţi: Primul laborator de inovare deschisă din România, inaugurat la Universitatea „Dunărea de Jos” 22 November 2017, 17:16
Galaţi: Primul laborator de inovare deschisă din România, inaugurat la Universitatea „Dunărea de Jos”
Elev de la Colegiul Cuza, locul III la un concurs național de matematică și fizică 21 November 2017, 17:05
Elev de la Colegiul Cuza, locul III la un concurs național de matematică și fizică
Universitarul Dan Laurenţiu Milici a reprezentat România la un important eveniment ştiinţific în Zagreb 21 November 2017, 17:00
Universitarul Dan Laurenţiu Milici a reprezentat România la un important eveniment ştiinţific în Zagreb
Manualele pentru clasa a V-a au fost livrate în 39 de județe. Trei edituri nu au respectat termenul limită 21 November 2017, 16:59
Manualele pentru clasa a V-a au fost livrate în 39 de județe. Trei edituri nu au respectat termenul limită
A fost ales județul care va beneficia de proiectul-pilot pentru INFORMATIZAREA COMPLETĂ a procesului educațional 20 November 2017, 17:48
A fost ales județul care va beneficia de proiectul-pilot pentru INFORMATIZAREA COMPLETĂ a procesului educațional
Ministrul Educaţiei: În ultimii 10 ani au picat 900.000 din 1,9 milioane de elevi care au dat bacalaureatul. Este bine organizat examenul? 20 November 2017, 17:45
Ministrul Educaţiei: În ultimii 10 ani au picat 900.000 din 1,9 milioane de elevi care au dat bacalaureatul. Este bine organizat examenul?
Secretar de stat în Ministerul Educaţiei: Domeniile prioritare - IT, bio-economie, medicină, energie, ingineria materialelor. Facultăţile cu acest profil vor primi mai multe locuri bugetate 20 November 2017, 17:42
Secretar de stat în Ministerul Educaţiei: Domeniile prioritare - IT, bio-economie, medicină, energie, ingineria materialelor. Facultăţile cu acest profil vor primi mai multe locuri bugetate

more press coverage articles »

Authentication
:
:

If you need an account, Register here.
 
News
Precizările făcute de ministrul Educaţiei, domnul Cătălin Baba, privind cadrul general de admitere în învăţământul superior
Posted by: Ileana Teodora on 29 March 2012, 10:30
Romanian version only

Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Cătălin Baba, a susţinut miercuri, 28 martie o conferinţă de presă la sediul MECTS. Subiectele conferinței de presă au vizat situaţia înscrierilor în clasa pregătitoare/clasa I după a doua etapă de înscrieri, adoptarea Hotărârii de Guvern referitoare la înfiinţarea unei facultăţi cu predare în limbile maghiară, română şi engleză la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu Mureş, precum şi precizări privind ordinul de ministru privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, master şi doctorat pentru anul universitar 2012-2013. Vă prezentăm în continuare declaraţiile ministrului Cătălin Baba, precum şi răspunsurile ministrului la întrebările jurnaliştilor prezenţi.
Doamnelor şi domnilor, după cum ştiţi, ieri 27 martie, s-a încheiat etapa a doua a înscrierilor pentru clasa pregătitoare şi clasa întâi. În această etapă au fost înscrise în baza de date 54.857 de fişe, dintre care 21.463 în clasa pregătitoare şi 33.394 în clasa întâi. Cumulate pe ambele etape şi legat de numărul total de copii recenzaţi de către Ministerul Educaţiei care este de 298.825, cifrele actuale se situează la 98%. Trebuie ţinut cont de faptul că în prezent vorbim despre fişe introduse în bazele de date şi nu despre copiii înscrişi. Înmatricularea copiilor se va realiza după ce comisiile locale, la nivelul şcolilor, vor aplica criteriile specifice publicate de către fiecare şcoală. Rezultatul final îl vom avea în data de 2 aprilie. În ceea ce priveşte Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea unei facultăţi la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş doresc să precizez de la bun început că nu este vorba despre o segregare pe criterii etnicw. Ministerul Educaţiei a ţinut seama de observaţiile care au venit, atât de la colegii de la linia română, cât şi de la colegii de la linia maghiară şi practic nimeni nu doreşte, nici colegii români, nici cei maghiari, nici studenţii, fie că sunt români sau maghiari, sau cei care învaţă la linia engleză, nimeni nu doreşte o separare pe criterii etnice. Acesta este motivul pentru care facultatea nou înfiinţată, în conformitate strictă cu Legea Educaţiei Naţionale şi în aplicarea Legii Educaţiei Naţionale, conţine programe care sunt în limba română, în limba maghiară şi în limba engleză. Aşa cum v-am mai spus, Ministerul Educaţiei împreună cu cadrele didactice şi cu conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie explorează în acest moment posibilitatea deschiderii unei linii care va permite predarea şi învăţarea în limba germană. Bineînţeles, nu este o decizie care să fie luată foarte repede şi acolo trebuie identificată mai întâi resursa umană. Practic se înfiinţează o facultate multiculturală într-o universitate care, de asemenea, este multiculturală, pentru că vă reamintesc, Legea Educaţiei Naţionale prevede că există trei universităţi multiculturale în România: Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi Universitatea de Arte din Târgu Mureş. În ceea ce priveşte al treilea punct, Ministerul Educaţiei încearcă să clarifice în acest moment cum se realizează admiterea în universităţi. Practic, autonomia universitară este cea care permite universităţilor să ia decizia în privinţa admiterii, fie că este vorba despre licenţe, fie că este vorba de masterat sau de doctorat. Ceea ce spune ordinul ministrului este că universităţile pot să opteze pentru probe scrise, examenul clasic de admitere, iar noi încurajăm cele mai bune universităţi din România, cele mai performante, să ia decizii pentru reintroducerea unor probe scrise. Pe de altă parte, în situaţia în care, anul trecut, bacalaureatul a fost riguros, în care şi anul acesta ministerul s-a angajat că va păstra aceeaşi rigoare, considerăm că universităţile se pot baza şi pe notele sau pe media generală obţinută la bacalaureat pentru că bacalaureatul este un examen naţional, este un examen de competenţă şi de maturitate, este un examen care îi selectează pe cei care pot şi doresc să meargă mai departe în învăţământul superior. De aceea, în conformitate cu autonomia universitară şi lăsând la latitudinea universităţilor să ia deciziile, ministerul afirmă că admiterea poate fi făcută, fie prin examene scrise, prin probe orale, fie pe baza mediilor de la bacalaureat. Ordinul despre care am vorbit interzice folosirea mediilor din timpul anilor de studii la calcularea unor note, deoarece s-a constatat că există diferenţe mari între licee. Cu alte cuvinte, o medie de 9 la un liceu poate să însemne mai mult sau mai puţin decât o medie de 8 la alt liceu. Încă o dată: este vorba despre rezultatele din timpul anilor de liceu. Practic, admiterea în acest an rămâne la decizia universităţilor, la decizia fiecărei facultăţi. Ne putem aştepta ca într-o universitate unele facultăţi să ia decizia în privinţa unui examen scris sau oral de admitere, iar alte facultăţi să ia în considerare doar nota de la bacalaureat sau anumite note de la bacalaureat sau o combinaţie între cele două posibilităţi. Vă mulţumesc şi sunt gata să vă răspund la întrebări.
Jurnalist:
Aveţi vreo informaţie în legătură cu situaţia de la Spiru Haret, Absolvenţilor nu li s-au dat diplomele deşi au făcut, să presupunem că 10% au făcut pe bani, dar 90% au terminat corect.
Ministru: Aşa cum am mai spus, Ministerul Educaţiei analizează în acest moment îndeplinirea criteriilor de calitate şi cum am promis toţi absolvenţii de la Spiru Haret, care au respectat legislaţia, care au fost la programe care sunt acreditate, care respectă Legea Educaţiei Naţionale, care ştim că la măsurile tranzitorii precizează ce se întâmplă cu cei care au fost la programe care nu au fost autorizate sau acreditate. Ei bine, toţi cei care au în spate o educaţie, să zic validată de către ARACIS, de către Ministerul Educaţiei vor primi diplome. Deci pe măsură ce diplomele se tipăresc ele sunt distribuite inclusiv la Universitatea Spiru Haret.
Jurnalist: Care sunt următorii paşi pe care trebuie să-i facă urgent Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş pentru a reuşi să intre cât mai repede în funcţiune, deci acum avem Hotărârea de Guvern ce trebuie să facă urgent?
Ministru: Aşa cum am mai spus, Hotărârea de Guvern nu rezolvă problemele de funcţionare şi am spus-o de multe ori, am atras atenţia colegilor de la Universitatea de Medicină şi Farmacie că ei sunt în situaţia în care nu au o Cartă. Deci, practic ceea ce trebuie să facă este ca ai noştri colegi de la linia română şi linia maghiară să se decidă asupra unei Carte, care să aibă un caracter multicultural. După cum ştiţi a existat o corespondenţă vastă în ultimele opt luni de zile între Ministerul Educaţiei şi Universitate. De fiecare dată, ministerul a atras atenţia şi în mandatul domnului Funeriu şi în mandatul meu, a atras atenţia asupra, haideţi să-i spunem, lucrurilor care lipsesc din Carta universităţii, lucruri care pot să fie găsite, este vorba de prevederi legale, ca să mă exprim corect, prevederi care trebuie să existe într-o cartă a unei universităţi multiculturale, care de exemplu se găsesc la Universitatea Babeş-Bolyai, care de exemplu se găsesc la Universitatea de Arte, care nu se găsesc în Carta de la Universitatea de Medicină şi Farmacie. Am avut o corespondenţă cu domnul rector Azamfirei, domnia sa mi-a spus că, mă rog, Senatul acesta nou, care sigur are o oarecare reprezentativitate chiar dacă el a fost desemnat fără să existe o Cartă, ar fi aprobat înfiinţarea liniilor de studiu, ceea ce deja reprezintă un pas înainte. Cred că este o noutate ce vă spun acum, dar îl puteţi întreba şi pe domnul rector, pe domnul profesor Azamfirei.
Jurnalist: Dar nu este un rector validat.
Ministru: Nu este rector validat, ci a fost desemnat ordonator de credite şi având dreptul de semnătură pe documentele oficiale.
Jurnalist: Ce termen au ca să rezolve problema?
Ministru: Primul lucru  pe care trebuie să-l facă este să îşi adopte o cartă care să aibă un caracter multicultural. Carta se transmite la Ministerul Educaţiei. Ministerul va constata dacă sunt îndeplinite cerinţele, standardele în privinţa unei carte multiculturale şi după aceea se poate trece în procesul de alegeri. Pe de altă parte trebuie să spun foarte clar, nici colegii de la linia maghiară nu s-au ales şi am cerut cadrelor didactice de la linia maghiară să se organizeze sub forma liniei de studiu, aceasta presupune că vor trebui să aibă candidaţi pentru funcţiile de prodecani la celelalte facultăţi unde există linii de studiu în limba maghiară, la stomatologie de exemplu, vor trebui să aibe reprezentanţi în consiliile facultăţilor, vor trebui să-şi desemneze reprezentanţii în Senatul universităţii şi bineînţeles vor trebui să propună candidaţii de prorectori sau candidatul de prorector, sigur în funcţie de decizia de acolo. Cu alte cuvinte, suntem în situaţia în care şi linia maghiară trebuie să-şi completeze alegerile. După aceea, din punctul meu de vedere se poate intra într-o logică normală care va însemna confirmarea definitivă  a rectorului pentru un mandat de patru ani, consimţirea rezultatului alegerilor şi a caracterului multicultural prin cartă pe de o parte, prin reprezentanţii în Senatul universităţii şi în toate celelalte structuri, pe de cealaltă parte. Atunci vom putea spune că universitatea intră practic în legalitate, adică va avea o cartă multiculturală, va avea alegeri care vor fi validate şi va avea reprezentanţii la nivelul conducerii care iarăşi o să aibă mandate legale.
Jurnalist: Deci, rectorul poate fi numit de dumneavoastră, nu mai este nevoie să se facă o altă alegere.
Ministru: Aici este o discuţie din punct de vedere legal care încă nu a fost tranşată. Practic, nu poţi să ai alegeri valide fără să ai o Cartă validată de minister, este deci acel cerc vicios în care eu spun de vreo două luni de zile că se va ajunge şi, iată că s-a ajuns în această situaţie. În orice caz, doresc din nou să transmit mesajul pe care l-am spus în toate conferinţele de presă. Problemele de la Târgu Mureş se rezolvă la Târgu Mureş. Doar cadrele didactice române şi cele maghiare împreună pot să ia decizii pentru organizarea universităţii. Din punctul de vedere al ministerului, le stau la dispoziţie oricând ca să găsim cele mai bune soluţii. Dar soluţiile pot să fie identificate numai acolo şi în primul rând în carta universităţii.
Jurnalist: Ar putea fi invalidat acest rector ales?
Ministru: Aici, încă o dată, este o discuţie juridică. Şi voi încerca să găsesc cea mai bună soluţie pentru situaţia respectivă. Starea de fapt este că eu am luat în considerare ceea ce a propus universitatea, adică un ordonator de credite şi o persoană care să poată să semneze acte oficiale, inclusiv diplome, în persoana domnului rector Azamfirei.
Jurnalist: Unde vor lucra absolvenţii facultăţii? Şi dacă vor lucra în România, cum se vor înţelege cu pacienţii români?
Ministru: Absolvenţii facultăţii sunt, în primul rând, absolvenţi ai programelor de studiu. Facultatea este o instituţie. Programele de studiu sunt cele care te pregătesc, să spun aşa, pentru meserie. Şi răspunsul este foarte simplu: unde au lucrat şi în ultimii 20 de ani. Pentru că aceste programe nu sunt invenţii, aceste programe există, avem promoţii din 1990, din 1995, din 2000, din 2005, promoţii de absolvenţi care au terminat, unii limba română, alţii limba maghiară, unii limba engleză. Ei vor lucra exact unde au lucrat şi colegii lor până acum.
Jurnalist: De ce pentru această facultate e nevoie de o sumă mai mare, în general, învăţământul pentru minorităţi necesită o sumă mai mare faţă de celelalte unităţi?
Ministru: Facultăţile nu primesc sume de bani. Sunt chestiuni extrem de tehnice şi îmi cer scuze, dar dacă doriţi, haideţi să intrăm în subiect. Deci nu, facultăţile primesc bani, facultăţile nu sunt ordonatoare de credite, universitatea este ordonator de credite, rectorul, că de aici este toată discuţia în jurul persoanei rectorului. Programele sunt finanţate diferenţiat, programele în limba maghiară şi în limba germană primesc o finanţare suplimentară. Practic, programele în limba maghiară şi în limba engleză de la Universitatea de Medicină şi Farmacie vor primi aceiaşi bani pe care i-au primit şi înainte. Dar aceşti bani vor merge, să zic aşa, în fondul general al universităţii. Deci, ei nu vor primi nici mai mulţi bani, nici mai puţini bani decât i-a primit universitatea în ansamblul ei. Finanţarea diferenţiată se face pornind de la ideea că numărul de studenţi care există pe un anumit domeniu nu este suficient pentru a face grupe complete. Acesta este motivul pentru care, de exemplu, şi Uniunea germană de la Babeş- Bolyai primeşte mai mulţi bani. De asemenea, a existat o politică a Ministerului Educaţiei, de vreo 15 ani, în care programele în limbi străine, de exemplu, în limba engleză, sunt finanţate diferenţiat. Este mai greu să găseşti profesori care să predea în limba engleză sau în limba germană. De aceea, programele respective primesc mai mulţi bani, tocmai pentru a atrage resursa umană calificată. Pe de altă parte, vă daţi seama că un profesor care predă, să zicem în limba engleză la Târgu- Mureş, poate foarte uşor să meargă să predea la Londra în limba engleză. Şi atunci toate aceste programe trebuie făcute mai atractive.
Jurnalist: Ziceaţi că absolvenţii vor lucra unde au lucrat şi până acum.
Ministru: Unde au lucrat colegii lor care au absolvit în urmă cu 10 ani sau cu 5 ani.
Jurnalist: Avem o cifră, câţi au rămas în spitalele din România şi câţi au plecat în spitalele din Ungaria, de exemplu?
Ministru: Acest lucru nu depinde de Ministerul Educaţiei.
Jurnalist: Ministerul trebuie să urmărească în primul rând universităţile şi să urmărească traiectoria absolventului.
Ministru: Noi urmărim ceea ce se întâmplă cu absolvenţii noştri în primul an după absolvire. Deci, practic, toate acele studii privind inserţia pe piaţa muncii se fac între momentul în care absolventul finalizează studiile şi momentul în care vine să-şi ridice diploma în original când primeşte un chestionar. Practic, acela este momentul în care noi putem să evaluăm, vorbesc la modul general acum, ce se întâmplă, care este gradul de inserţie pe piaţa muncii. Sigur că universităţile au organizaţii de tip Alumni care le permit, să zic aşa, să ţină legătura. În cazul medicilor, însă, apare rezidenţiatul care este o formă de pregătire la urma urmei aflată între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii. La finalizarea rezidenţiatului, deja examenul de rezidenţiat nu mai are legătură cu Ministerul Educaţiei. Ceea ce se întâmplă ulterior... Suntem într-o piaţă liberă în care forţa de muncă în Uniunea Europeană este liberă să circule într-o parte sau în alta. Deci, punctual la întrebarea dumneavoastră ce se întâmplă cu cei care au terminat medicina în urmă cu 10 ani, răspunsul este: Ministerul Educaţiei nu are de unde să ştie. Nu suntem competenţi în acest domeniu... Am răspuns la întrebarea dumneavoastră?
Jurnalist: Nu ştiu. Întrebăm la Ministerul Sănătăţii.
Ministru: Vă rog. Pe de altă parte, ca să ne înţelegem: România este ţară a Uniunii Europene. În Uniunea Europeană este o circulaţie liberă a bunurilor şi serviciilor. Orice tânăr care termină în România o facultate este liber şi nu poate fi împiedicat de nimeni. Ar fi împotriva Constituţiei şi împotriva legilor acestei ţări şi a legilor din Uniunea Europeană, niciun tânăr nu poate să fie împiedicat să plece într-o ţară din Uniunea Europeană sau în afara ei. Ştiu, este o dezbatere foarte lungă în privinţa numărului mare de medici care părăsesc România după ce îşi fac studiile.
Jurnalist: Adică statul român plăteşte şi el învaţă şi pleacă.
Ministru: Este opţiunea pe care România a făcut-o în 1989, aceea de a trece dintr-un sistem totalitar în democraţie. Iar esenţa democraţiei este că fiecare cetăţean are câteva drepturi fundamentale printre care dreptul la viaţă şi căutarea fericirii. Dar nu intru în amănunte, nu vreau să citez alte documente.
Jurnalist: Dacă există alte facultăţi care vor avea admitere pe bază de examene şi alte care vor lua în calcul doar media de la bacalaureat, să zicem, asta înseamnă că, în continuare, se va intra pe bază de dosare la anumite facultăţi, nu?
Ministru: Da, dar este o decizie în baza autonomiei universitare şi ar fi fost o încălcare din partea Ministerului să introducă, de exemplu, un examen scris obligatoriu. Practic, fiecare universitate, fiecare facultate trebuie să îşi asume până la urmă această autonomie universitară. Este clar că sunt facultăţi care sunt mai căutate şi unde mă aştept să existe examene de admitere. Este clar că, pe de altă parte, sunt facultăţi mai puţin căutate, există universităţi care sunt mai bine clasificate, universităţi care sunt în categoria a doua sau a treia, există programe de studiu care sunt de categoria...dar există şi programe care sunt, să zic aşa, mai puţin bine plasate în această ierarhie şi până la urma urmei este decizia universităţii şi inclusiv decizia candidaţilor.  Eu, ca tânăr aspirant, să zic aşa, la facultatea din România, am să mă gândesc. Vreau să mă duc la o universitate puternică, la un program de categorie A, atunci mă pot aştepta ca acolo să existe un examen dur de intrare. Sigur, vreau să mă duc ca să fac şi eu o facultate, poate o să iau atunci universitatea care este cea mai aproape de casă, poate o să merg pe linia minimei rezistenţe şi nu o să mă intereseze neapărat să intru la o universitate care este din prima categorie, universitate de cercetare avansată şi educaţie. Şi atunci, sigur, dacă universitatea nu este de primă categorie, poate şi universitatea se va gândi să nu aibă un set foarte ridicat de criterii şi de standard de admitere. Însă, ceea ce spune Ordinul ministrului este că nu se poate accepta ca alternativă la admitere decât bacalaureatul. Acest lucru pentru că anul trecut bacalaureatul a fost serios şi în anul acesta dorim să-l facem la fel de serios.
Jurnalist: Şi dacă există două medii de bac identice cum se va face departajarea? Până acum se luau mediile din liceu. Vorbesc pentru dosare.
Ministru: Fiecare universitate îşi poate stabili, de exemplu, dacă este vorba despre un program de matematică, mă aştept ca un criteriu de departajare, atunci când media de la bacalaureat este aceeaşi, să fie nota de la matematică de la bacalaureat. Deci universităţile pot întemeia autonomie universitară să identifice cele mai bune soluţii. Vă rog...
Jurnalist: Recunoaşte ministerul că notele din liceu, la unii elevi, sunt umflate? Au fost de-a lungul timpului elevii supraevaluaţi?
Ministru: Notele oricum sunt până la 10. Nu poţi să iei o notă de 11. Da, am înţeles care este întrebarea dumneavoastră! Răspunsul este da, ministerul recunoaşte că există diferenţe între licee, că există licee foarte bune, unele dintre ele sunt colegii naţionale, altele nu, deci există licee foarte bune unde este greu să obţii pe parcursul anilor o medie de 9.50, după cum însuşi ministerul cunoaşte că există şi licee la care este mai uşor să obţii o medie de 9.50. Acest lucru nu înseamnă că până la urmă notele sunt umflate cum spuneţi dumneavoastră. Există licee competitive unde sunt elevi olimpici şi unde efectiv nivelul clasei este mai ridicat, există şi licee unde sunt oameni obişnuiţi şi unde nivelul nu este atât de ridicat ca într-o clasă care este capabilă să dea zece olimpici internaţionali. Şi trebuie să recunoaştem această diferenţă, şi această diferenţă este firească, pentru că nu putem să spunem că doar olimpicii internaţionali iau note de zece, pentru că asta ar însemna că nouăzeci şi nouă la sută dintre copiii României nu vor lua niciodată note de zece.Recunoaştem aceste lucruri, dar ceea ce facem ca minister este să asigurăm un bacalaureat corect.Un bacalaureat care este acelaţi pentru toţi, în care nota 9.50 sau în care media 9.50 obţinută la un liceu este identică cu nota 9.50 obţinută la alt liceu, este identică în ceea ce priveşte conţinutul de cunoaştere şi de aceea luăm în considerare, am cerut universităţilor să ia în considerare doar media de la bacalaureat.
Jurnalist: În legătură cu înscrierea la clasa I şi clasa pregătitoare, puteţi spune până în acest moment cu cât s-a suplimentat numărul de clase pentru înscrierea în clasa I şi clasa pregătitoare?
Ministru: Nu, nu pot încă să răspund la acest lucru pentru că trebuie completate fişele. După ce se completează fişele, după aceea o să vedem, pentru că aşa cum am mai spus, vor fi clase care vor fi la capacitate maximă, la 25 de elevi, dar vor fi şi clase unde numărul va fi mai mic de 25.
Jurnalist: Ce se va întâmpla cu cadrele didactice care şi-au depus dosarul, dar îşi dau seama pe 1 aprilie că nu au loc în şcoală?
Ministru: Se trece în faza următoare. Pe de altă parte, şcoala poate să ceară suplimentarea numărului de clase.
Jurnalist: Ce se întâmplă în cazul în care nu se ocupă la capacitatea maximă o clasă? De exemplu există o şcoală în Craiova, în cartierul Dudeşti, unde sunt înscrişi la clasa pregătitoare doar zece copii? Ce se va întâmpla...?
Ministru: Fiecare situaţie va fi analizată, dacă există factori obiectivi, pur şi simplu nu sunt copii, atunci se va merge cu clase care nu sunt la efectiv maxim. Legea stabileşte un maxim şi un minim.Între acel maxim şi minim, ministerul ia decizii şi analizează care este situaţia. Putem să vedem de exemplu că trei şcoli învecinate sunt în aceeaşi situaţie, înseamnă că nu sunt copii în zonă.
Jurnalist: Deci există posibilitatea ca să existe şi clase cu zece copii...
Ministru: Nu ştiu care este limita minimă, cred că doisprezece este limita minimă.Deci practic între doisprezece şi douăzeci şi cinci, sub limita minimă nu se pot face clase.
Jurnalist: Ce se întâmplă în această situaţie?
Ministru: Copiii sunt redistribuiţi la alte şcoli.
Jurnalist: Există vreun ordin de ministru conform căruia studenţii nu pot urma mai mult de două facultăţi concomitent?
Ministru: Mai mult de două programe. Sigur, asta poate să însemne că pot să fiu student la două universităţi sau pot să fiu student la două facultăţi, sau la două specializări în cadrul aceleaşi universităţi, dar în esenţă nu pot să urmez mai mult de două programe de studii deodată. Acum, cred că toată lumea îşi dă seama că fizic nu poţi să fii prezent în trei locuri deodată.
Jurnalist: Nu credeţi că acest lucru vine un pic cam târziu, având în vedere faptul că facultăţile trebuie să-şi publice condiţiile de admitere cu şase luni înainte de concurs?
Ministru: Gândiţi-vă că practic bacalaureatul se va termina în prima decadă sau mai exact prima jumătate a lunii iulie. Deci practic, acest ordin vine să clarifice lucrurile şi suntem în condiţiile legii.
Jurnalist: Dar practic sunt licee care dau admiterea pe bază de dosar şi acum se trezesc că vor să dea examen de admitere.
Ministru: Sigur că da, este o competiţie. Universităţile, de aceea am şi făcut public astăzi acest ordin, de ieri încă am început să dau declaraţii, universităţile sunt cele care îşi vor anunţa în cel mai scurt timp dacă este vorba despre un examen de admitere, care sunt probele, care sunt materiile, care sunt manualele din care elevii trebuie să se pregătească. Aceasta este decizia lor.
Jurnalist: Au timp să se pregătească?
Ministru: Da!
Jurnalist: Revenind la înscriere: dacă un părinte nu vrea să participe la nici una din cele cinci etape care trebuiesc şi vine pe 1 septembrie...
Ministru: Toţi copiii din România intră la şcoală. Nici un copil nu este lăsat pe dinafară.
Jurnalist: Dacă nu este lăsat să se înscrie...
Ministru: Aici sunt două lucruri diferite. Ceea ce spun eu, este că nici un copil nu rămâne fără educaţie. Dacă acceptăm că responsabilitatra educaţiei copiilor noştri aparţine părinţilor, atunci, dacă nu, sigur putem merge pe cealaltă variantă, am auzit chiar la câteva dintre televiziuni, părinţi care spuneau „dar eu nu vreau să-mi dau copilul la şcoală”. Atenţie: este faptă penală. Se plăteşte amendă!
Jurnalist: Poate să se înscrie pe 1 septembrie sau nu?
Ministru: Răspunsul este unul foarte clar: nici un copil care doreşte să facă şcoală în România nu va fi lăsat pe dinafară. Este învăţământ obligatoriu şi este obligaţia ministerului să şcolarizeze toţi copiii, dar ca să ne înţelegem, responsabilitatea pentru educaţia copiilor aparţine şi părinţilor, pentru că nu suntem un stat poliţienesc. Ministerul Educaţiei poate să pună la dispoziţie cadre didactice, clase, cum să spun, obiecte de inventar şi aşa mai departe, dar ministerul Educaţiei nu poate să meargă în fiecare casă şi să tragă copilul de mână sau mai exact, să tragă părintele de mână să-i  spună să-şi ducă copilul la şcoală. Apelul pe care eu îl fac ca ministru al Educaţiei, este ca părinţii să se implice în educaţia copiilor. De aceea am făcut consilii de administraţie la şcoală, în care o treime dintre reprezentanţii consiliilor de administraţie sunt reprezentanţi ai părinţilor. De aceea spun de fiecare dată că părintele trebuie să se implice activ în educaţia copilului. Dacă dorim să fim o naţiune civilizată. Dacă nu dorim să fim o naţiune civilizată, atunci putem să spunem „ eu mi-am făcut copilul şi nu vreau să-l dau la şcoală", ceea ce este o greşeală fundamentală.
Jurnalist: Ce mai trebuie să mai cumpăraţi pentru clasele pregătitoare?
Ministru: Mobilier şi materiale auxiliare pentru predare. Atenţie, nu sunt cărţi, ca să ne înţelegem. Copiii din clasa pregătitoare nu au ghiozdane.
Jurnalist: O să ne dăm seama de câte cadre didactice este nevoie?
Ministru: Da, după ce ştim numărul de clase, după aceea o să vedem exact ceea ce discutam acum, în funcţie şi de numărul minim şi maxim de elevi care vor exista într-o clasă. După ce ştim numărul de clase, vom şti şi numărul de profesori.
Jurnalist: În ce stadiu este ancheta în ceea ce priveşte înscrierile în clasa pregătitoare, atunci când a picat serverul?
Ministru: Încă se investighează. Am cerut o analiză mai lungă. Sper că se va finaliza într-o săptâmână.
Jurnalist: ANPC-ul a făcut un control la chioşcurile din şcoli, unde a găsit o mulţime de alimente nerecomandate copiilor. Conţinut ridicat de zaharuri, de sare... Cine le dă autorizaţiile acestora să-şi deschidă chioşcuri în şcoli?
Ministru: Nu ministerul Educaţiei. După cum ştiţi, ei depind practic de autorităţile locale. Autorităţile locale sunt cele care dispun aceste măsuri. Eu de mai multe am cerut respectarea legislaţiei.
Jurnalist: În incintele multor şcoli sunt automate de cafea, unde copiii de până la clasa a IV-a au acces să-şi cumpere cafea.
Ministru: Da, iarăşi sunt decizii care ţin de autorităţile locale.
Jurnalist: Sunt mai mulţi părinţi nemulţumiţi de modul în care s-a făcut înscrierea la colegiul Goethe.  Astăzi, chiar unul dintre părinţi a zis că va depune o plângere penală la poliţie, se va face un memoriu, până şi înspre Administraţia Prezidenţială pentru acele declaraţii pe propria răspundere şi spun că au fost îndrumaţi chiar de către cineva din cadrul şcolii.
Ministru: Pot să vă spun că în anii trecuţi erau cam 30 de etnici germani, anul acesta au fost  300. Sunt declaraţii pe propria răspundere. Ministerul Educaţiei nu are cum şi nici nu e sarcina lui să spună dacă o persoană este etnic german sau nu este etnic german. V-am spus, ceea ce vom face, înţeleg că există o mare apetenţă pentru învăţământul în limba germană în Bucureşti. Deja am analizat şi nu din toamna acestui an, din toamna anului viitor că şi aici este vorba până la urmă de resursă umană, vom deschide clase în limba germană pentru cei care nu sunt etnici germani. Din moment ce există o cerere cred că ministerul trebuie să facă o chestiune de bun simţ şi să deschidă un învăţământ în limba germană pentru persoanele care nu aparţin minorităţii germane. Asta este ceea ce poate să facă ministerul.

Urmează să vedem această cerere, urmează să vedem resursa umană şi cred că putem să ne gândim la două, trei clase pregătitoare pentru că evident că debutul va fi cu clasa pregătitoare în care eu ca părinte, sau noi ca părinţi care nu aparţinem minorităţii germane, cum nu aparţinem nici minorităţii maghiare de exemplu, să spunem da, dar eu doresc pentru copilul meu să înveţe limba germană a doua limbă. Chiar dacă limba germană nu este limba lui maternă.
Jurnalist: Dacă vor exista mai multe plângeri penale în acest sens, se pot face verificări?
Ministru: Ministerul nu are cum să verifice dacă un cetăţean este etnic german sau nu. E o declaraţie pe proprie răspundere.
Jurnalist: Dar dacă conducerea şcolii a acceptat astfel de practici ilegale?
Ministru: Astfel de practici în ce sens doamnă ? Dacă dvs. doriţi să vă declaraţi etnic german şi pe semnătură pe proprie răspundere care, ca să fie foarte clar, poate să însemne că dacă se dovedeşte contrariul, dvs. aţi produs un fals în acte publice, ceea ce are consecinţe juridice grave. Nimeni nu poate să vină să vă conteste dreptul dvs. de a spune că sunteţi etnic german sau etnic altceva.
Jurnalist: Părinţii spun că astfel de practici vin chiar de la şcoală, conducerea şcolii le-a recomandat părinţilor...
Ministru: Nu ştiu ce a spus conducerea şcolii, dar conducerea şcolii n-a putut să spună decât ceea ce este legal, că în primul rând în clasele cu predare completă în limba germană de la liceul Goethe, trebui să participe copiii care provin din familii de etnici germani. Asta a putut să spună. Că părinţii au înţeles să-şi falsifice documentele, să dea declaraţii pe propria răspundere că sunt etnici germani, acest lucru nu este treaba ministerului.
Jurnalist: Dacă vine cine cu un filmuleţ care este directorul de la Goethe care îi recomandă unui părinte să facă declaraţie pe propria răspundere?
Ministru: Din punct de vedere legal dacă dvs. veniţi la mine şi mă întrebaţi cu subiect şi predicat ce trebuie să fac ca să-mi înscriu copilul la liceul Goethe şi eu vă spun: trebuie să declaraţi că sunteţi etnic german. Dvs. ce înţelegeţi din asta? Că eu v-am îndemnat să faceţi un fals? Bun, deci nu v-am cerut foloase necuvenite, v-am cerut o informaţie publică, aceea că în primul rând la liceul Goethe sau la Școala germană se înscriu copiii etnicilor germani. Eu nu văd cu ce-am greşit dacă v-am spus acest lucru. Dacă v-aş fi spus daţi-mi nu ştiu ce şi rezolv eu problema, atunci deja suntem în altă situaţie care este iarăşi, juridic gravă. Dar dacă eu vă ofer ca şi director această informaţie, eu cred că am procedat corect.
Jurnalist: Cât timp vor avea la dispoziţie cei de la ARACIS sau mai bine-zis când vor merge la UMF pentru a stabili limita aceea maximă de studenţi?
Ministru: ARACIS-ul nu este în subordinea ministerului. Ei îşi stabilesc orarul vizitelor, universitatea şi mai exact programele respective vor trebui să-şi facă dosare. Tot ceea ce scrie în legea calităţii.

Detalii:



There are no comments attached to this item.
Click here to post comments.
Latest News
Cinci premii pentru olimpicii români, la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică (2017) 22 November 2017, 17:13
Cinci premii pentru olimpicii români, la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică (2017)
A treia ediție a reuniunii anuale privind cooperarea în domeniile educației și formării profesionale între România și Franța 22 November 2017, 17:12
A treia ediție a reuniunii anuale privind cooperarea în domeniile educației și formării profesionale între România și Franța
Situația livrării în depozitele de carte școlară a manualelor pentru elevii de clasa a V-a 20 November 2017, 17:24
Situația livrării în depozitele de carte școlară a manualelor pentru elevii de clasa a V-a

more news »

Press releases
A treia ediție a reuniunii anuale privind cooperarea în domeniile educației și formării profesionale între România și Franța 22 November 2017, 17:10
A treia ediție a reuniunii anuale privind cooperarea în domeniile educației și formării profesionale între România și Franța
Cinci premii pentru olimpicii români, la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică (2017) 22 November 2017, 17:07
Cinci premii pentru olimpicii români, la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică (2017)
Participare-record la consultarea publică privind rolul temelor pentru acasă 21 November 2017, 16:52
Participare-record la consultarea publică privind rolul temelor pentru acasă
Participarea ministrului Liviu Marian Pop la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport (Bruxelles, 20-21 noiembrie) 21 November 2017, 16:50
Participarea ministrului Liviu Marian Pop la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport (Bruxelles, 20-21 noiembrie)
Situația livrării în depozitele de carte școlară a manualelor pentru elevii de clasa a V-a 20 November 2017, 17:22
Situația livrării în depozitele de carte școlară a manualelor pentru elevii de clasa a V-a
În județul Buzău se va realiza informatizarea completă a procesului educațional în cadrul unui proiect-pilot cu finanțare prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 16 November 2017, 16:46
În județul Buzău se va realiza informatizarea completă a procesului educațional în cadrul unui proiect-pilot cu finanțare prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020

more press releases »